Definita cuvantului caiafă
caiáfă (caiáfe), s. m. – 1. Ipocrit, fățarnic. – 2. (Arg.) Agent de poliție. De la Caifas, în rom. Caiafa (Tagliavini, Arch. Rom., XII, 178).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu caiafă
DÉMĂ s. f. unitate administrativ-teritorială în vechea Atică și în Imperiul Bizantin. (< fr. déme, cf. gr. demos, popor) Vezi definitia »
SCĂLĂMBĂIÁLĂ s. f. v. scălâmbăială. Vezi definitia »
BÁCĂ s.f. Fruct cărnos, cu miezul zemos, conținând una sau mai multe semințe. [< lat. bacca]. Vezi definitia »
ZÁRZĂRĂ, zarzăre, s. f. 1. Fructul zarzărului (1). 2. (Reg.) Fructul corcodușului. – Din bg. zarzala, zarzalija. Vezi definitia »
APOTÉCĂ, apoteci, s. f. (Reg.) Farmacie (2). – Din germ. Apotheke. Vezi definitia »