Definita cuvantului oligocen
OLIGOCÉN s.n. (Geol.) Epocă (serie) superioară a paleogenului. // adj. Care aparține acestei epoci. [< fr. oligocène, cf. gr. oligos – puțin, kainos – recent].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu oligocen
oligrofen animal Vezi definitia »
abiogén, -ă adj. în absența materiei vii. (din fr. abiogène) Vezi definitia »
AUTOFÉN, -Ă adj. (despre un caracter genetic) controlat de o singură genă, care se manifestă autonom în cursul transplantelor. (< auto1- + -fen1) Vezi definitia »
BENZÉN, benzeni, s. m. Hidrocarbură lichidă, incoloră, insolubilă în apă, extrasă din gudroanele cărbunilor de pământ sau din petrol, și care se folosește, ca decolorant, ca materie primă la fabricarea unor compuși organici etc. – Din fr. benzène. Vezi definitia »
DINAMOGÉN, -Ă adj. 1. care generează energie. 2. (despre stimuli) care sporește energia; stimulent. (< fr. dynamogène) Vezi definitia »