CONTRAPÚNE, contrapun, vb. III. Tranz. (Rar) A opune. – Contra¹- + pune. Vezi definitia »

SATURAȚIÚNE s.f. v. saturație. Vezi definitia »

CONSULTAȚIÚNE s.f. v. consultație. Vezi definitia »

e pe vine expr. (glum.) vine imediat!; trebuia să apară din clipă-n clipă! Vezi definitia »

geáne s. f. – Lume. Origine necunoscută. Numai în Banat. După DAR, în legătură cu alb. giri „castă”, calabr. jenia, din gr. γενεά „creație”. Diculescu, Elementele, 491 și Giuglea, Dacor., III, 621, pleacă de la gr. γέννα „origine”. Vezi definitia »