EDUCATÓR, -OÁRE I. adj., s. m. f. (persoană) care educă copiii, tineretul (în școli); mentor, preceptor. II. s. f. persoană care se ocupă cu educația copiilor preșcolari. (< fr. éducateur, lat. educator) Vezi definitia »

CATALIZÓR s.m. Catalizator. [< fr. catalyseur]. Vezi definitia »

RUMEGĂTÓR, -OÁRE, rumegători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Despre animale) Care rumegă (1). 2. S. f. (La pl.) Subordin de mamifere având conformația dinților și stomacul (compus din mai multe camere) adaptate pentru rumegare; (și la sg.) animal care face parte din acest subordin. – Rumega + suf. -ător. Vezi definitia »

INSONÓR, -Ă, insonori, -e, adj. (Tehn.) 1. Lipsit de sonoritate. 2. (Despre materiale) Care amortizează sunetele; fonoizolant. – Din fr. insonore. Vezi definitia »

DETENTÓR, detentori, s. m. (Jur.) Deținător. – Din fr. détenteur. Vezi definitia »