prididít, prididítă, adj. 1. (înv.; în forma: pridădit) care a fost dat, predat pe mâna cuiva. 2. (pop.) care este năpădit, copleșit, depășit. Vezi definitia »

MATOLÍT, -Ă, matoliți, -te, s. f. adj. (Arg.) Beat. – V. matoli. Vezi definitia »

năcârcălít, -ă, adj. (reg.) rău îmbrăcat, murdar. Vezi definitia »

NEOMENÍT, -Ă, neomeniți, -te, adj. (Înv.) Neomenos. [Pr.: ne-o-] – Ne- + omenit. Vezi definitia »

cordit, cordiți s. m. impertinent. Vezi definitia »