COMANDÍR, comandiri, s. m. (Înv.) Comandant. – Din rus. komandir. Vezi definitia »

PAIR, pairi, s. m. Titlu purtat de marii vasali ai regelui în Franța și în Anglia în evul mediu. ♦ Membru (pe viață) al uneia dintre cele două camere legislative din Franța între 1815 și 1848. ♦ Titlu de noblețe în Marea Britanie, care conferă dreptul de membru al Camerei Lorzilor. ♦ Persoană care are (sau avea) unul dintre aceste titluri. [Pr.: per] – Din fr. pair. Vezi definitia »

a mâna porcii la jir expr. a sforăi în somn. Vezi definitia »

loisir /loazír/ s. n. Timp liber (al cuiva). ◊ Folosire optimă a timpului liber, potrivit dorințelor și înclinațiilor individului. (< fr. loisir) Vezi definitia »

SIR s. m. sg. 1. Titlu care precedă, în Anglia, prenumele cavalerilor și al baronilor; persoană având acest titlu. 2. Termen de adresare corespunzător lui „domnule”. – Cuv. engl. Vezi definitia »