CONSTERNÁRE, consternări, s. f. Faptul de a consterna; uimire, nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare; surpriză neplăcută, stupoare, consternație. – V. consterna. Vezi definitia »

ELOXÁRE s.f. Procedeu electrochimic de tratare a aluminiului în vederea protejării lui contra oxidării; eloxaj. [< eloxa]. Vezi definitia »

REAUDIÉRE s.f. Acțiunea de a reaudia și rezultatul ei; reascultare. [Pron. re-a-u-di-e-. / < reaudia]. Vezi definitia »

REGLÁRE s.f. Acțiunea de a regla și rezultatul ei; aranjare, potrivire; reglaj. [< regla]. Vezi definitia »

ORIENTÁRE s. f. acțiunea de a (se) orienta; orientație. (p. ext.) tendință, înclinare, convingere, concepție. (< orienta) Vezi definitia »