ERITROCÍT s. n. hematie. (< fr. érythrocyte) Vezi definitia »

ROBURÍT s.n. Substanță explozivă folosită în mine, compusă în cea mai mare parte din silitră. [< fr. roburite]. Vezi definitia »

IOANÍT I. s. m. membru al unui ordin monaho-cavale-resc fondat în Palestina la începutul sec. XII; ospitalieri. II. adj. care aparține ioaniților (I), referitor la ioaniți. (< germ. Johannit) Vezi definitia »

BIOCONSTRUÍT (‹ bio + construit) adj. (Despre o rocă sau un sediment) Care rezultă din activitatea fiziologică a unor organisme coloniale (ex. calcare recifale). Vezi definitia »

CÂRCÂÍT s. n. Cârcâire. – V. cârcâi. Vezi definitia »