ADERÉNȚĂ s.f. 1. Legătură, lipire. ♦ Lipire patologică a unor țesuturi care de obicei nu sunt lipite între ele; bridă. 2. (Tehn.) Frecare între două corpuri în contact, dintre care unul alunecă sau se rostogolește peste celălalt. 3. (Constr.) Fenomen de legătură între diferite materiale. [< fr. adhérence, cf. lat. adhaerere – a fi atașat]. Vezi definitia »

LEGĂTURÍCĂ, legăturici, s. f. Diminutiv al lui legătură. [Pl. și: legăturele] – Legătură + suf. -ică. Vezi definitia »

conopídă (conopíde), s. f. – Plantă erbacee leguminoasă, cu căpățâna comestibilă (Brassica botrytis). Mr. cunupidă. Ngr. ϰαυνουπίδια (Cihac, II, 651; Gáldi 167), cf. tc. kunebit, alb. kunipidhë (Meyer 214). Vezi definitia »

ciúrfă s.f. (reg.) cir, terci. Vezi definitia »

PÁMBLICĂ s. f. v. panglică. Vezi definitia »