URZÍT s. n. Urzire. – v. urzi. Vezi definitia »

CATIONÍT s.m. (Chim.) Substanță schimbătoare de cationi. [Pron. -ti-o-. / < engl. cationite]. Vezi definitia »

năstăvít, năstăvítă, adj. (reg.; despre copii) neastâmpărat, nepotolit. Vezi definitia »

NUMULÍT s.m. Animal fosil din prima jumătate a erei terțiare, ale cărui cochilii au format prin sedimentare roci calcaroase. [< fr. nummulite, cf. lat. nummus – monedă, gr. lithos – piatră]. Vezi definitia »

sfigít, -ă, s.m. și f. (reg.) om necurat. Vezi definitia »