PRÍMĂVARĂ, primăveri, s. f. Unul dintre cele patru anotimpuri care urmează după iarnă și precedă vara, cuprinzând (în emisfera noastră) intervalul dintre echinocțiul de la 21 martie și solstițiul de la 21 iunie. ◊ Expr. Primăvara vieții = tinerețea; tineretul. ♦ (Adverbial; art.) În timpul sau în cursul acestui anotimp; în fiecare primăvară. ♦ Fig. (La pl.) Ani (de tinerețe). Are 20 de primăveri. [Acc. și: primăváră] – Lat. primavera. Vezi definitia »

ANAGRÁMĂ, anagrame, s. f. Schimbare a ordinii literelor unui cuvânt sau a unei fraze pentru a obține un alt cuvânt sau o altă frază. ♦ Cuvânt obținut prin această schimbare. ♦ Joc distractiv care folosește acest procedeu. – Din fr. anagramme. Vezi definitia »

BEȘTELEÁLĂ s. f. (Fam.) Faptul de a beșteli. – Beșteli + suf. -eală. Vezi definitia »

țârțăríță, țârțăríțe, s.f. (reg.) 1. măzăriche. 2. oreșniță. 3. neghină. Vezi definitia »

MODENATÚRĂ s. f. (arhit.) proporția și profilul mulurilor specifice unui ordin arhitectonic. (< fr. modénature) Vezi definitia »