Definita cuvantului slăbie
slăbíe2, slăbíi, s.f. (reg.) 1. (la animale) parte moale și scobită a corpului, cuprinsă între ultima coastă și osul șoldului; deșert, flămânzare. 2. fiecare dintre cele două părți laterale ale corpului omenesc, corespunzătoare articulației membrelor inferioare cu trunchiul; articulația femurului cu osul iliac; șold. 3. (la oameni; la pl.) abdomen.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu slăbie
-PIREXÍE2 elem. piret(o)-. Vezi definitia »
CITÁȚIE s.f. Invitație oficială scrisă, prin care cineva este chemat să se prezinte înaintea unei instanțe judecătorești; (p. ext.) hârtie oficială care cuprinde această invitație. [Gen. -iei, var. citațiune s.f. / < lat. citatio, it. citazione, cf. fr. citation]. Vezi definitia »
ANEMOGRAFÍE s.f. Disciplină care se ocupă cu descrierea vânturilor. [< fr. anémographie, cf. gr. anemos – vânt, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
INECUÁȚIE s. f. (mat.) inegalitate conținând elemente cunoscute și necunoscute, adevărată numai pentru anumite valori ale elementelor necunoscute. (< fr. inéquation) Vezi definitia »
TETRARHÍE s.f. Formă de guvernământ în Imperiul roman (instituită de Dioclețian), în care autoritatea era împărțită între patru conducători, fiecare având teritoriul său propriu de guvernare. ♦ Subdiviziune a falangei macedonene. ♦ A patra parte dintr-o țară, supusă autorității unui tetrarh. [Gen. -iei. / < lat. tetrarchia]. Vezi definitia »