BORDÚRĂ s. f. 1. fâșie aplicată pe marginea unui lucru; chenar. ◊ margine răsfrântă a unui obiect dintr-un material mai rezistent; întăritură. 2. margine a trotuarului. (< fr. bordure) Vezi definitia »

MUCOVISCIDÓZĂ s. f. boală congenitală ereditară carac-terizată printr-un exces de viscozitate a secreției glandelor exocrine. (< fr. mucoviscidose) Vezi definitia »

SEMIDREÁPTĂ s. f. (geom.) porțiune dintr-o dreaptă mărginită la un singur capăt. (după fr. demidroite) Vezi definitia »

fârță, fârțe s. f. (înv.) prostituată. Vezi definitia »

RĂSTOÁCĂ, răstoace, s. f. Loc, gârlă unde o apă este puțin adâncă. ♦ Braț al unui râu abătut din matca lui și secat pentru a putea prinde pește. – Din sl. *rastokŭ. Vezi definitia »