HĂLĂLÁIE s. f. (Pop.) Hărmălaie. [Var.: halaláie s. f.] – Din hălălăi. Vezi definitia »

SENZÁȚIE s. f. 1. reflectare nemijlocită a unor însușiri izolate ale obiectelor și ale fenomenelor lumii materiale ca urmare a acțiunii lor asupra organelor de simț; denumire generică pentru diverse forme ale cunoașterii senzoriale. ♦ stare sufletească emotivă. ♦ a avea ~ a că... = a simți, a i se părea că... 2. impresie puternică provocată de cineva sau de ceva într-o colectivitate. ♦ eveniment, știre care provoacă o impresie foarte puternică. ♦ de ~ = senzațional; a face ~ = a produce o impresie foarte puternică. (< fr. sensation, lat. sensatio) Vezi definitia »

HETEROMERÍE s. f. (biol.) 1. inegalitate numerică, neuniformitate a părților unor organe ale aceleiași specii. 2. influență reciprocă diferită a factorilor ereditari. (< fr. hétéromérie) Vezi definitia »

HEMATOSCOPÍE, hematoscopii, s. f. (Med.) Examinare a sângelui la microscop. – Din fr. hématoscopie. Vezi definitia »

BĂRBÍE, bărbii, s. f. 1. Parte a feței formată de proeminența maxilarului inferior; barbă. ◊ Bărbie dublă = gușa de sub bărbie la persoanele grase. 2. Parte cărnoasă care atârnă sub falca de jos la unele animale. ♦ (La pl.) Cele două lame roșii, cărnoase, care atârnă de o parte și de alta sub ciocul găinilor. 3. Dispozitiv de lemn aplicat la baza viorii, pe care se sprijină bărbia (1) violonistului. – Barbă + suf. -ie. Vezi definitia »