PLUTUÍT s. n. Plutuire. – V. plutui. Vezi definitia »

SUBÍT, -Ă, subiți, -te, adj. (Adesea adverbial) Care se produce într-un timp foarte scurt și pe neașteptate; brusc, neprevăzut, neașteptat. – Din fr. subit. Vezi definitia »

PRIPÍT, -Ă, pripiți, -te, adj. 1. (Despre oameni) Care se mișcă sau acționează prea repede și adesea fără chibzuială. ♦ (Despre acțiunile, manifestările oamenilor) Care se face sau se spune prea repede, adesea fără o suficientă chibzuială. 2. (Despre mâncăruri) Fiert sau copt în grabă (la suprafață), la un foc (prea) iute. ◊ Mămăligă pripită = mămăligă mestecată pe măsură ce se adaugă mălaiul în apa clocotită. – V. pripi. Vezi definitia »

lovit pana in suflet Vezi definitia »

ÎMPĂDURÍT, -Ă, împăduriți, -te, adj. Cu păduri. – V. împăduri. Vezi definitia »