Definita cuvantului onoare
ONOÁRE s.f. 1. Cinste; integritate morală, probitate, corectitudine. ♦ De onoare = a) onest; b) care angajează cinstea, demnitatea cuiva. 2. Renume, faimă, bună reputație. ♦ A face onoare cuiva = a onora. 3. Mândrie, demnitate. 4. Cinste, favoare. 5. Castitate, pudoare (la femei). [Gen. -iei, var. onor s.n. / < lat. honor, cf. fr. honneur, it. onore].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu onoare
DEZARMÁRE, dezarmări, s. f. Acțiunea de a dezarma; ansamblu de măsuri privind lichidarea sau limitarea armamentelor și a forțelor armate, în primul rând a armelor de distrugere în masă. – V. dezarma. Vezi definitia »
CALOMNIÉRE s.f. Acțiunea de a calomnia. [Pron. -ni-e-. / < calomnia]. Vezi definitia »
ÎNDRUGÁRE, îndrugări, s. f. Acțiunea de a îndruga și rezultatul ei. – V. îndruga. Vezi definitia »
IMITÁRE, imitări, s. f. Acțiunea de a imita și rezultatul ei; imitație. – V. imita. Vezi definitia »
SUPRARAFINÁRE s. f. rafinare defectuoasă a unui produs petrolier, datorită depășirii cantității de reactiv, a temperaturii etc. (după fr. surraffinage) Vezi definitia »