HEMOFÁG, -Ă adj. (Despre animale) Care se hrănește cu sânge. [< fr. hémophage, cf. gr. haima – sânge, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

RĂMĂȘÁG, rămășaguri, s. n. (Construit mai ales cu verbele „a pune”, „a face”, „a ține”) Convenție între persoane care susțin lucruri contrare și prin care cel ce va avea dreptate va primi o răsplată (în bani sau în obiecte) stabilită în momentul încheierii convenției; prinsoare, pariu, rămășeală, rămas. – Rămas + suf. -șag. Vezi definitia »

CREOFÁG, -Ă adj. Care se hrănește cu carne. [Pron. cre-o-. / < fr. créophage, cf. gr. kreas – carne, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

COPROFÁG, -Ă. coprofagi, -ge, adj. (Despre animale) Care se hrănește cu excremente. – Din fr. coprophage. Vezi definitia »

dușág (-guri), s. n. (Mold.) Saltea. Tc. düșek (Scriban). Vezi definitia »