PIEZOBÁZĂ s. f. valoarea psihometrică a unei stimulări liminale a presiunii mecanice, pragul de bază al excitării electrice. (< piezo- + bază) Vezi definitia »

povicércă, s.f. (reg.) șezătoare. Vezi definitia »

BIOCINÉTICĂ s.f. Știință care studiază mișcarea organismelor vii. [< fr. biocinétique]. Vezi definitia »

STEREOMECÁNICĂ s.f. Ramură a mecanicii care se ocupă cu studiul echilibrului și mișcării corpurilor solide rigide. [Gen. -cii. / cf. fr. stéréomécanique]. Vezi definitia »

VARIÁNȚĂ s. f. 1. număr maximal al factorilor de echilibru care pot varia independent, fără ca numărul de faze ale unui sistem fizico-chimic dat să se schimbe. 2. (stat.) dispersie a valorilor unei variabile în jurul valorii medii. 3. (biol.) dispersie a valorilor unui caracter oarecare în jurul mediei. (< fr. variance) Vezi definitia »