turnățícă, turnățéle, s.f. (reg.) clătită. Vezi definitia »

ROTÍȚĂ, rotițe, s. f. Diminutiv al lui roată; roticică, rotilă (1), rotiliță. – Roată + suf. -iță. Vezi definitia »

capsulă, capsule s. f. sticlă cu băutură alcoolică. Vezi definitia »

CADẤNĂ, cadâne, s. f. Sclavă din haremurile turcești din trecut; p. ext. soție (a unui turc). – Tc. kadin. Vezi definitia »

PÓLIȚĂ¹, polițe, s. f. Suport de scândură fixat orizontal pe un perete, într-un dulap etc., pe care se țin diferite obiecte. ♦ Obiect de mobilier prevăzut cu asemenea suporturi. [Pl. și: poliți] – Din sl. polica. Vezi definitia »