Definita cuvantului caimacam
caimacám (caimacámi), s. m. – 1. Locțiitor al marelui Vizir. – 2. În Muntenia și Moldova, locțiitor al domnitorului începînd din sec. XVIII. – 3. Locțiitor al banului Craiovei; în jurul lui 1783 l-a înlocuit definitiv pe ban, al cărui titlu a fost de atunci doar onorific. – Mr., megl. căimăcam. Tc. kaymakam (Roesler 594; Șeineanu, II, 76; Lokotsch 1010); cf. ngr. ϰαϊμαϰάμης, bg. kaimakam. – Der. caimacameasă, s. f. (nevastă de caimacam); caimacamesc, adj. (propriu unui caimacam); caimacami, vb. (a conduce în calitate de caimacam; a guverna în interegn); caimacămie, s. f. (guvernare).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu caimacam
CHILAM-BALAM, operă fundamentală a literaturii maya, compusă din mai multe manuscrise cunoscute sub denumirea de Cărțile lui ~. Conține texte istorice, religioase, astronomice și medicale și are un pronunțat caracter mitologic și profetic. Vezi definitia »
wigwam (angl.) [pron. úĩgŭom] s. n. Vezi definitia »
cram, crámuri, s.n. (înv.) primire sărbătorească oficială; recepție. Vezi definitia »
Am făcut o schimbare potențial majoră; testez dacă baza de date mai poate fi accesată. Vezi definitia »
BALSÁM s.n. 1. Rășină de origine vegetală, parfumată, folosită în farmacie ca preparat aromat și curativ. ◊ (Fig.) Miros foarte plăcut, pătrunzător. 2. (Fig.) Alinare, consolare. [Pl. -muri, -me. / < it. balsamo, cf. lat. balsamum]. Vezi definitia »