Definita cuvantului calafat
calafát (-turi), s. n. – Cîlți îmbibați cu catran cu care se astupă crăpăturile navelor. Tc. kalafat „călăfătuire”, sau ngr. ϰαλαφίτης, ambele din it. calafatare (Roesler 594; Lokotsch 720; Ronzevalle 129); cf. fr. calfeutrer, sp. calafatear, și, pe de altă parte, bg. kalafat. Sec. XVII; a dat numele orașului Calafat. – Der. cal(a)fătui, vb. (a astupa cu calafat găurile).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu calafat
POLICALIFICÁT, -Ă, policalificați, -te, adj. Calificat în mai multe specialități. – V. policalifica. Vezi definitia »
FTALÁT, ftalați s. m. Sare sau ester al acidului ftalic – Din fr. phtalate. Vezi definitia »
SUBORDONÁT, -Ă I. adj. care se subordonează. ♦ propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție care determină o altă propoziție, depinzând de ea; propoziție secundară; noțiune ~ă = noțiune mai puțin generală care se cuprinde în alta cu sfera mai mare. II. s. m. f. inferior; subaltern. (< fr. subordonné) Vezi definitia »
SINCOPÁT, -Ă, sincopați, -te, adj. 1. (Despre muzică, în special despre muzica de jaz) Caracterizat prin folosirea sincopei (2). 2. (Fon.; despre vocale sau grupuri de vocale neaccentuate) Dispărut în interiorul unui cuvânt prin sincopă (3). – V. sincopa. Cf. syncopé. Vezi definitia »
CUIRASÁT, -Ă, cuirasați, -te, s. n., adj. 1. S. n. Navă de război de mare tonaj, protejată de o cuirasă și înarmată cu artilerie grea. 2. Adj. (Despre nave de război) Protejat de o cuirasă și înarmat cu artilerie grea. [Pr.: cu-i-. – Var.: chiurasát s. n.] – Din fr. cuirassé. Vezi definitia »