cumáș (-șe), s. n. – 1. Brocart. – 2. Stofă de mătase. – 3. Soi, fel al unei persoane. – Mr. cumașă. Tc. kumaș (Șeineanu, II, 148; Miklosich, Türk. Elem., I, 336; Berneker 643; Lokotsch 1240); cf. ngr. ϰουμάσι, alb., bg., sp. kumaš. Sensul 3 este propriu și tc., și s-a propagat la stofă. Vezi definitia »

siéș s.n. (reg.) vânt aspru și uscat care suflă de obicei iarna. Vezi definitia »

dúgliș (dúglișe), adj. – (Mold.) Leneș, trîndav. Mag. dög „cadavru” și putoare, dögelni „a dormi” (Scriban). Pentru trecerea de la „puturos” la „leneș”, cf. puturos. După Tiktin, aflat în legătură cu duh, ceea ce din punct de vedere semantic este același lucru. Vezi definitia »

ZĂRZĂRÁȘ, zărzărași, s. m. (Pop.) Zărzărel. – Zarzăr + suf. -aș. Vezi definitia »

osláș, osláși, s.m. (înv.) persoană care primește o parte dintr-o moșie; cel însoțit la o stână pentru vărat; sâmbraș. Vezi definitia »