LINȚÓLIU, lințolii, s. n. (Livr.) Giulgiu. – Din lat. linteolum, it. lenzuolo, fr. linceul. Vezi definitia »

HÁFNIU s. n. Element chimic, metal rar, asemănător cu oțelul, care se găsește în minereurile de zirconiu și care se întrebuințează în electrotehnică; celțiu. – Din fr. hafnium, germ. Hafnium. Vezi definitia »

CONTRIBUTÓRIU, -IE, contributorii, adj. (Rar) Contributiv. – Cf. fr. contributoire. Vezi definitia »

COLOFÓNIU s. n. Reziduu de culoare galbenă-roșcată obținut după îndepărtarea terebentinei din rășina de conifere, folosit în industria hârtiei, a lacurilor, a cauciucului etc.; sacâz. – Din ngr. kolofónion, germ. Kolophonium. Vezi definitia »

AZURÍU, -ÍE, azurii, adj. (Adesea substantivat) Albastru-deschis. – Din azur + suf. -iu. Vezi definitia »