TRANSCENDÉNȚĂ s. f. Calitatea de a fi transcendent (1); calitatea gândirii de a elabora concepte transcendentale. – Din fr. transcendance (după transcendent). Vezi definitia »

scărăndăvitúră, scărăndăvitúri, s.f. (înv.) lucru grețos, scârbos. Vezi definitia »

ráznă, rázne, s.f. (pop.) 1. răzlețire, împrăștiere; deviere, divagare. 2. felie de măr. Vezi definitia »

RADIOFÍZICĂ s. f. Disciplină care studiază producerea și propagarea undelor electromagnetice, influența stării atmosferei asupra acestora etc. constituind baza fizică a radiotehnicii. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiophysique. Vezi definitia »

șlaícă, șlaíche, s.f. (reg.) pantof grosolan. Vezi definitia »