sínglit (-turi), s. n. – Senat. Gr. σύγϰλητος (Tiktin). Sec. XVII, înv. – Der. singlitic, s. m. (înv., senator, consilier), din gr. συγϰλητιϰός. Vezi definitia »

FAGOCÍT, fagocite, s. n. Celulă sangvină a organismelor animale care apără organismul de infecție, digerând elementele străine pătrunse în el. [Pl. și: (m.) fagociți] – Din fr. phagocyte. Vezi definitia »

BEZMETICÍT, -Ă, bezmeticiți, -te, adj. Bezmetic. – Bezmetic + suf. -it. Vezi definitia »

BIOTÍT (‹ fr. {i}) s. n. Mică feromagneziană, de culoare brun-verzuie pînă la neagră, cu luciu sticlos sau sidefos semimetalic și aspect de mase compacte foioase-solzoase. Se formează în filoanele pegmatitice și reprezintă un constituient important al celor mai multe roci magnetice acide și intermediare. Este utilizat ca material sclipitor la fabricarea mortarului. Vezi definitia »

STATOLÍT s. n. 1. nume dat unor concrețiuni calcaroase ale statocistelor. ◊ otolit. 2. concrețiune solidă intracelulară, la plante, care-și schimbă poziția liber sub influența gravitației. (< fr., engl. statolithe) Vezi definitia »