așíjderea adv. – La fel, tot așa, de asemenea. – Var. așișdere(a), așijdere. Hibrid format din așiș (forma veche a lui așa) și sb. takoždere „la fel” (Hasdeu 2004; Pușcariu 133; DAR). Pare a fi fost vorba la început de o stîngăcie a vechilor traducători din sl. (așa este sinonim cu tako, însă -ždere nu poate fi tradus, nici nu pare să fi circulat numai în rom.). S-a păstrat datorită limbajului ecleziastic, dar fără circulație populară. Vezi definitia »

nucceá, nuccéle, s.f. (reg.) 1. brândușă-de-toamnă. 2. brândușă-de-primăvară. Vezi definitia »

caimeá (-éle), s. f. – 1. Scrisoare, înștiințare, comunicare. – 2. Bancnotă turcească. – Mr. căime. Tc. kayime (Șeineanu, III, 25; Ronzevalle 131), cf. bg. kaime. Vezi definitia »

VÂNTREÁ, vântrele, s. f. Pânză de corabie; vetrelă. [Var.: vintreá s. f.] – Cf. sl. vetrilo, rom. vânt. Vezi definitia »

giubeá (giubéle), s. f. – Haină lungă și largă de postav. – Mr. giube. Tc. cübbe (Roesler 610; Șeineanu, II, 188; Lokotsch 737; Ronzevalle 70), din it. giubba „pieptar”, cf. REW 3951, cf. și ngr. τζομπές, alb. ğube (Meyer 81). Este dublet al lui jupón, s. n. (fustă scurtă purtată pe dedesubt), din fr. jupon, și al lui șubă, s. f. (haină căptușită cu blană), din sb., rut., rus. šuba, pol. szuba, mag. suba, și acesta din germ. med. Schübe „pieptar”; der. șubeică, s. f. (blană), din pol. szubeika (Cihac, II, 394; Pascu, Arch. Rom., VII, 560). Vezi definitia »