spre prep. – 1. (Înv.) Pe (indică poziția): zise gloatelor să șază spre iarbă (Coresi). – 2. Către (indică direcția mișcării): Turcii fug spre răsărit (Bălcescu). – 3. Către (indică o tranziția): miercuri spre joi (Urechiă). – 4. Către, aproape de (indică proximitatea în timp): sosoi spre seară (Rebreanu). – 5. Pentru (indică finalitatea): e făcută spre iubire (Popular Jarnik). – 6. Și (servește la compunerea numeralelor de la 11 la 19). Lat. sŭper (Pușcariu 1626; Meyer-Lübke, ZRPh., XXII, 492; REW 8456), cf. it. sopra, prov., cat., sp., port. sobre, fr. sur. Numărarea cu spre se consideră de origine sl., cf. sl. dŭva na desęte „doisprezece”; dar ne putem îndoi de această explicație atîta timp cît lipsește un studiu mai amănunțit. – Comp. despre, prep. (înv., din partea, de la; în ce privește pe; cu privire la). Vezi definitia »

CONSOLÁRE, consolări, s. f. Acțiunea de a (se) consola și rezultatul ei; mângâiere, împăcare, alinare (sufletească), consolație. – V. consola. Vezi definitia »

INTABULÁRE, intabulări, s. f. Acțiunea de a intabula și rezultatul ei. – V. intabula. Vezi definitia »

ATAȘÁRE s. f. Acțiunea de a (se) atașa. Vezi definitia »

INVIDIÉRE s.f. Acțiunea, faptul de a invidia. [< invidia]. Vezi definitia »