AȚINTÍ, ațintesc, vb. IV. 1. Tranz. A-și îndrepta (ochii, privirea etc.) țintă spre cineva sau ceva; a pironi. 2. Tranz. A îndrepta o armă de foc spre o țintă; a ochi. 3. Intranz. (Înv.) A aspira, a năzui, a tinde către... [Var.: ațintá vb. I] – Din a³ + ținti. Vezi definitia »

propoziti polisemantice Vezi definitia »

hurmetí, hurmetésc, vb. IV refl. (reg.) a se rostogoli. Vezi definitia »

mișcotí, mișcotésc, vb. IV (reg.) a se mișca de colo-colo; a se urni; a se forța. Vezi definitia »

DENTI- v. -dent-. Vezi definitia »