EMERÍT, -Ă adj. 1. care cunoaște foarte bine o anumită știință sau disciplină; competent. 2. care are multe merite într-o activitate; eminent. ♦ artist (maestru, profesor, medic etc.) ~ = titlu onorific conferit persoanelor care s-au distins în mod deosebit în artă, știință, învățământ etc. (< fr. émérite, lat. emeritus) Vezi definitia »

MEGACARIOCÍT s.n. (Med.) Celulă uriașă a măduvei roșii din os, a cărei citoplasmă se fragmentează, producând plăcuțele sanguine. [Pron. -ri-o-. / < fr. mégacaryocyte, cf. gr. megas – mare, karyon – nucleu, kytos – celulă]. Vezi definitia »

păstrămăgít, -ă, adj. (înv.) slab, uscat ca pastrama. Vezi definitia »

PONTARISÍT adj. v. pontarisi. [Sinonime] Vezi definitia »

zbicít¹, zbicítă, zbicíți, zbicíte, adj. (reg.) smucit, eliberat din strânsoare. Vezi definitia »