POPRÍ, popresc, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A împiedica, a interzice, a opri. 2. (Pop.) A reține cu forța (în timpul unei cercetări penale); a aresta. 3. (Jur.) A face o poprire. – Din sl. poprĕti. Vezi definitia »

pungărí, pungărésc, vb. IV (înv.) a pungăși (pe cineva), a înșela. Vezi definitia »

FLORI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la o) plantă cu flori”, „floare”. [< fr., it. flori-, cf. lat. flos, -ris]. Vezi definitia »

joștărí (-résc, -ít), vb. – A lovi. Mag. adjusztiroz, din germ. adjustieren (Drăganu, Dacor., IX, 210). În Trans. de Vest. Vezi definitia »

AMINOZAHÁRURI s.n.pl. Derivați cu amină al zaharurilor, care intră în componența unor substanțe naturale. [După fr. amino-sucres]. Vezi definitia »