Definita cuvantului cioplitor
CIOPLITÓR, -OÁRE, cioplitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care cioplește, care se ocupă cu cioplitul. 2. S. n. Rindea cu talpa curbă; p. ext. cuțitoaie. 3. S. n. Unealtă cu care potcovarul curăță copita calului. – Ciopli + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cioplitor
REDĂTĂTÓR, -OÁRE, redătători, -oare, adj. (Rar) Care redă. – Re1- + dătător. Vezi definitia »
arătór (arătoáre), adj. – 1. Arabil, bun de arat. – 2. (S. m.) Plugar. Lat. ărātor (REW 600; DAR); cf. it. aratore, cat., sp., port. arador. S-a confundat în rom. cu lat. aratorius, care a avut același rezultat. Cf. ara. Vezi definitia »
MATÓR s.n. instrument în legătoria de artă pentru imprimări în piele. (< fr. matoir) Vezi definitia »
PÂRÂTÓR, -OÁRE, pârâtori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care pârăște (1), care are obiceiul să pârască; (persoană) care denunță, delator. – Pârî + suf. -tor. Vezi definitia »
SCÂRȚIITÓR, -OÁRE adj. v. scârțâitor. Vezi definitia »