TELEFÓN s. n. 1. telecomunicație prin intermediul undelor electromagnetice propagate de-a lungul unor fire; ansamblul instalațiilor folosite în acest scop. 2. aparat electric, dintr-un transmițător și un receptor, pentru transmiterea la distanță a vorbirii; post telefonic. ◊ chemare telefonică. ◊ numărul telefonului (2) unui abonat. (< fr. téléphone) Vezi definitia »

ISTRIÓN s.m. v. histrion. Vezi definitia »

BASTÓN, bastoane, s. n. Bucată de lemn lungă (cam de un metru) și subțire, de obicei curbată la un capăt, care se poate ține în mână și are diverse utilizări. ◊ Baston de mareșal = un fel de baston scurt, purtat de un mareșal. ♦ Lovitură dată cu această bucată de lemn. – Din it. bastone. Vezi definitia »

a băga la canon / la canoane expr. (intl.) a tortura un suspect în timpul unui interogatoriu. Vezi definitia »

silfión s.m. (înv.) nume dat unei plante exotice cu frunze mari și flori galbene, folosită ca medicament și condiment. Vezi definitia »