GHÉIȘĂ s.f. Dansatoare-cântăreață japoneză. [Pron. ghei-șă. / < fr. geisha < cuv. japonez]. Vezi definitia »

PIROGRAVÚRĂ s. f. tehnică de ornamentare a suprafeței unor obiecte din lemn, os, piele etc. cu un instrument ascuțit la vârf și înroșit. ◊ gravura obținută; obiect pirogravat. (< fr. pyrogravure) Vezi definitia »

turbíncă (-ci), s. f. – Sac soldățesc, traistă. Rus. torbinka (Tiktin). În Mold. Vezi definitia »

CIORDEÁLĂ, ciordeli, s. f. (Fam.) Faptul de a ciordi; șterpeleală, ciordit. – Ciordi + suf. -eală. Vezi definitia »

SPECTROHELIOGRÁMĂ s. f. fotografie a Soarelui obținută cu spectroheliograful. (< fr. spectrohéliogramme) Vezi definitia »