Definita cuvantului camilafcă
camiláfcă (-ắfci), s. f. – Pălărie tipică a călugărilor și a episcopilor ortodocși, compusă din potcap și camilafca propriu-zisă, care este un văl negru ce cade pe spate. – Var. camelaucă, hămelaucă. – Mr. cămălafche. Ngr. ϰαμηλαύϰα, ϰαμηλαύϰι(ον) (Meyer 169; Murnu 10), cf. lat. med. camelaucum, alb. kamilafka, bg. kamilavka.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu camilafcă
GERUIÁLĂ, geruieli, s. f. Frig mare (specific iernii). ♦ (Pop.; concr.) Promoroacă, chiciură. [Pr.: -ru-ia-]- Gerui + suf. -eală. Vezi definitia »
PÍLĂ s. f. 1. dispozitiv din doi electrozi introduși într-un electrolit, care transformă energia dezvoltată de un agent chimic în energie electrică. ♦ ~ atomică = reactor nuclear; ~ electrochimică = pilă de curent continuu. 2. (fam.) protecție, sprijin dat cuiva de o persoană influentă; (p. ext.) persoana însăși. ♦ a avea ĕ = a se bucura de protecția cuiva. 3. picior intermediar între culeele unui pod, din zidărie, beton sau metal. (< fr. pile) Vezi definitia »
zgărdúță (reg.) s. f., g.-d. art. zgărdúței; pl. zgărdúțe Vezi definitia »
TRÉSĂ, trese, s. f. 1. Șiret din fire de lână, de mătase sau de metal ori bandă de metal care se fixează la unele uniforme, pentru a indica gradul. 2. Parâmă pentru legarea navei, acționând perpendicular pe axa acesteia. ♦ Cordon plat obținut prin împletirea mai multor parâme, utilizat pentru confecționarea chingilor de barcă, a sacheților etc. – Din fr. tresse. Vezi definitia »
NÓMĂ2 s. f. diviziune administrativă în Egiptul antic și în Grecia actuală. (< fr. nome, gr. nomos) Vezi definitia »