Definita cuvantului cană
cánă (cắni), s. f. – Vas cu toartă care servește la băut. – Var. cănată. Se consideră în general reprezentant al germ. Kanne, prin intermediul sl. (bg., sb. kana, rus. kana, Cihac, II, 39) sau al lat. canna (Meyer, Neugr. St., III, 26), cf. fr. cannette, norm. canne „urcior”. Apare și în ngr. ϰάννα, de unde provine mr. În rom. nu pare probabilă der. directă din lat., fiind vorba de un cuvînt de origine germanică, și posibil tîrzie. Lohovary 320 îl explică prin pre-indoeurop. Der. cănățue, s. f.(ceașcă), cf. sb. kanatica; cantă, s. f. (vas, oală, urcior), cf. sb., mag. kanta.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cană
GORÍLĂ, gorile, s. f. Cea mai mare dintre maimuțele antropoide, care trăiește în pădurile Africii ecuatoriale (Gorilla gorilla). – Din fr. gorille. Cf. it. gorilla, germ. Gorilla. Vezi definitia »
AFRICANÍSTICĂ s.f. Africanologie. [< germ. Afrikanistik]. Vezi definitia »
PERISALPINGÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație a țesuturilor din jurul salpingelui. [Cf. fr. périsalpingite]. Vezi definitia »
năvăloácă s.f. (reg.) înghesuială, îmbulzeală; (adv.) a da năvăloaca = a nerge grămadă, buluc, a da buzna. Vezi definitia »
STRÁIȚĂ, straițe, s. f. (Reg.) Traistă. – Cf. alb. strajcë. Vezi definitia »