Definita cuvantului cancelar
cancelár (cancelári), s. m. – 1. Șeful guvernului. – 2. Șeful cancelariei. – Var. (înv.) canțelar, canțălar. Lat. cancellarius (sec. XVII), var. cu pronunțarea germ. – Der. cancelarie (var. canțelarie, canțelerie, etc.), s. f. (birou sau secție a unei instituții destinată lucrărilor administrative; birou, cabinet; sala profesorilor); cancelariat, s. n. (cancelarie; funcția de cancelar); cancelarist, s. m. (Trans., funcționar de birou), din germ. Kanzellist. Sanzewitsch 198 derivă inutil canțelarie de la rus. cancelarije.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu cancelar
GENICULÁR, -Ă adj. al articulației genunchiului. (cf. lat. geniculum, genunchi) Vezi definitia »
TISULÁR, -Ă adj. (anat.) referitor la țesuturi. (< fr. tissulaire) Vezi definitia »
OBRĂZÁR, obrăzare, s. n. 1. Plasă deasă de sârmă sau sac de pânză cu care stuparul își acoperă fața pentru a o acoperi de înțepăturile albinelor. 2. Mască metalică cu care se acoperă fața pentru a o proteja în unele sporturi (lupte, sabie, floretă etc.). 3. (Reg.) Țesătură albă, subțire și rară, cu care se acoperă fața (uneori și trupul) mortului. 4. (Pop.) Mască. – Obraz + suf. -ar. Vezi definitia »
PORTUÁR, -Ă adj. De port, referitor la un port. [Pron. -tu-ar. / cf. fr. portuaire]. Vezi definitia »
GRAFIÁR s.n. Etui în care se țineau stiletele, grafiurile etc. [Pron. -fi-ar. / < lat. graphiarium]. Vezi definitia »