Definita cuvantului oral
ORÁL, -Ă adj. 1. Transmis prin viu grai, verbal; din gură în gură. ♦ (și s.n.; despre examene, probe) Care se face verbal; care caracterizează limba vorbită, vorbirea. ♦ Stil oral = manieră de exprimare scrisă care imită exprimarea prin viu grai. 2. Sunet oral = sunet la pronunțarea căruia aerul trece numai prin gură. 3. Care se administrează pe cale bucală. [< fr. oral, it. orale, cf. lat. os, oris – gură].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu oral
PRAIRIÁL s. m. (Livr.) A noua lună în calendarul republican francez (20 mai – 18 iunie). [Pr.: pre-ri-al] – Din fr. prairial. Vezi definitia »
CONTRAVENȚIONÁL, -Ă adj. Referitor la contravenție, cu caracter de contravenție. [Pron. -ți-o-. / cf. fr. contraventionnel]. Vezi definitia »
OCUPAȚIONÁL, -Ă, ocupaționali, -e, adj. 1. Care se referă la ocupație (2). 2. Care este generat de ocupație (2). Risc ocupațional. [Pr.: -ți-o-] – Din engl. occupational, fr. occupationnel. Vezi definitia »
CVINTÁL s.n. v. chintal. Vezi definitia »
NERVÁL, -Ă adj. Referitor la nervi. [< fr. nerval, cf. lat. nervus – nerv]. Vezi definitia »