CONGRUÉNT, -Ă adj. care concordă, coincide; corespunzător, echivalent. ♦ numere ĕ = numere care dau același rest când sunt împărțite la un divizor comun; figuri ĕ = figuri geometrice care coincid exact una cu alta. (< fr. congruent, lat. congruens) Vezi definitia »

DECÉNT, -Ă adj. 1. cuviincios; reverențios, plin de decență. 2. pudic, rușinos. (< fr. décent, lat. decens) Vezi definitia »

ASISTÉNT, -Ă, asistenți, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care asistă, care este de față. 2. S. m. și f. Persoană care asistă pe cineva, care e de față pentru a da ajutor. ◊ Asistent (universitar) = grad în învățământul superior, mai mare decât preparatorul și inferior lectorului; persoană care are acest grad. – Fr. assistant (lat. lit. assistens, -ntis). Vezi definitia »

TERMOREZISTÉNT, -Ă adj. Rezistent la temperaturi (înalte sau joase); care nu-și modifică proprietățile sub acțiunea căldurii; refractar. [< fr. thermorésistant]. Vezi definitia »

DESCURAJÁNT, -Ă, descurajanți, -te, adj. Descurajator. – Descuraja + suf. -ant. Vezi definitia »