Definita cuvantului căpcăun
căpcăún (căpcăúni), s. m. – 1. Monstru pe care fantezia populară și-l imaginează cu cap de cîine, uneori cu patru ochi, cu ochii în ceafă, sau cu patru picioare, dar a cărui caracteristică principală este antropofagia. – 2. Poreclă pentru turci și tătari, păgîn. – 3. Canibal, om crud. – Var. cătcăun, capcîn(e), hapcîn. – Mr. capdicine. Traducere din ngr. ϰυνοϰέφαλος „cap de cîine”, cuvînt intrat în limbă prin literatura populară (Cartojan, Alexandria în literatura română, Bucarest, 1910, p. 95; Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 357). Este vorba de legenda medievală care situa oamenii cu cap de cîine în regiunile de nord ale Rusiei (cf. de ex. Historia de Adam de Brema (1066) sau mapamondul lui Juan de la Cosa). Finalul -un indică un tratament expresiv, cf. gărgăun. După Cihac, II, 39; din pol. kapkan, kapkon „zdrențuros”, după Scriban, din lat. med. capcanus, v. tc. kapgan „căpetenie a avarilor”; după Pascu, Suf., 53, de la cap, cîine și un.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu căpcăun
IMPORTÚN, -Ă adj., s.m. și f. (Franțuzism) (Om) agasant, obositor (prin asiduitățile sale); plicticos, supărător. ♦ Nepotrivit. [< fr. importun, cf. lat. importunus – dificil de abordat]. Vezi definitia »
bun/ă; așa sa fie; de acord, bine. (despre persoane) care se deosebeste prin calitați morale pozitive; care face bine altora; binevoitor; bland – la inima
fii draguț; fii amabil. formula de adresare catre mai multi ascultatori--1
2--care manifesta opitudini in domeniul sau de activare; priceput ; inzestrat
3-- ( despre oamenii) care este demn de laudacarect , cinstit
- rezumat cuvant : binevoitor ( infaptas) lauda ( admirator) Vezi definitia »
un gaz puturos urat mirositor emanat de corpul omului prin cur Vezi definitia »
AUTOTÚN, autotunuri, s. n. 1. Tun de calibru mare tractat de un autovehicul. 2. Autovehicul de luptă echipat cu tun. [Pr.: a-u-] – Auto2 + tun (după fr. autocanon). Vezi definitia »
un om mic cu cucu mare Vezi definitia »