DĂLCĂÚȘ, dălcăuși, s. m. (Reg.) Ajutor al cârmaciului unei plute, care stă la cârma de dindărăt. – Tc. dalka(v)uk. Vezi definitia »

CĂTINÍȘ, cătinișuri, s. n. Desiș, mulțime de cătini. – Cătină + suf. -iș. Vezi definitia »

a face pe cineva făraș expr. a bate foarte tare (pe cineva). Vezi definitia »

BUTURÍȘ, buturișe, s. n. (Reg.) Loc plin de butuci. – Din butură + suf. -iș. Vezi definitia »

iaváș adv. – Încet, binișor, fără grabă. Tc. yavaș (Löwe 21; Lokotsch 946; Graur, GS, VI, 332), cf. ngr. γιαβάς, alb. javaš. Se folosește frecvent cu reduplicare, cf. agale. Vezi definitia »