Definita cuvantului capete
capéte (-ți), s. m. – Vas, strachină. – Var. căpeț, s. n.; căpcea, capcea, s. f. Ngr. ϰαπέτις „măsură pentru produse solide” (Diculescu, Elementele, 467), probabil introdus într-o epocă mai puțin tîrzie decît presupunea Diculescu. Ultima var. un dim., cu confuzia între ți și ci la finală. După Densusianu, Hațeg, 61, căpcea ar veni de la tc. kepce; însă aria sa de răspîndire (Trans. de Sud-Vest) nu se potrivește cu această ipoteză; același autor a propus mai tîrziu (GS, VI, 363) un lat. *capicella.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu capete
ALETOFÍTE s. f. pl. plante mezofile în locuri umblate de oameni sau animale. (< fr. aletophytes) Vezi definitia »
CAMEFÍTE s. f. pl. plante perene scunde, lemnoase sau erbacee, cu muguri de regenerare, care iernează sub zăpadă. (< fr. chaméphytes) Vezi definitia »
VENUSTÁTE s.f. Frumusețe, grație, eleganță. [pl. -tăți. / lat. venustas, fr. vénusté <Venus, zeița frumuseții, la romani] Vezi definitia »
EBRIETÁTE s.f. Beție. [Pron. -bri-e-. / cf. fr. ébriété, lat. ebrietas < ebrius – beat]. Vezi definitia »
ECOSTABILITÁTE s. f. (Biol.) Stabilitate a genotipului specifică soiurilor sau hibrizilor ameliorați. – Din fr. échostabilité. Vezi definitia »