Definita cuvantului capie
cápie (cápii), s. f. – Boală a ovinelor, amețeală. Sl. kaplja (Cihac, II, 39; Loewe 70; DAR). – Der. căpia, vb. (despre animale, a se îmbolnăvi; a se țicni, a o lua razna); căpială, s. f. (capie, amețeală); căpietură, s. f. (capie); capiu, adj. (bolnav de capie; îndobitocit).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu capie
AMBRÓZIE s.f. 1. (Mit.) Hrana zeilor olimpici, care în credințele antice avea puterea de a păstra tinerețea veșnică și nemurirea. 2. (Bot.) Plantă aromatică din familia compozeelor. [Gen. -iei. / < lat., gr. ambrosia]. Vezi definitia »
ETOPOEZÍE s.f. v. etopee. Vezi definitia »
ENOMETRÍE s. f. determinare a cantității de alcool din vin. (< fr. oenométrie) Vezi definitia »
OTORINOLARINGOLOGÍE s. f. Ramură a medicinii care studiază anatomia, fiziologia și patologia urechii, a nasului și a laringelui. – Din fr. oto-rhino-laryngologie. Vezi definitia »
EMACIÁȚIE s.f. (Liv.) Slăbire, slăbiciune extremă; emaciere. [Pron. -ci-a-, gen. -iei. / < fr. émaciation]. Vezi definitia »