ÁRIE¹ s.f. 1. (Mat.) Întindere, mărime a unei suprafețe limitate. 2. Zonă de răspândire a unui fenomen, de desfășurare a unei activități etc. ♦ Zonă în care este răspândit un anumit gen de animale sau de plante. ♦ Zonă în care se vorbește o anumită limbă, un dialect etc. sau în care se întâlnește un anumit fenomen lingvistic. [Pron. -ri-e, gen. -iei. / < lat. area, cf. fr. aire]. Vezi definitia »

TRANSPIRÁȚIE, transpirații, s. f. Faptul de a transpira; transpirare. ♦ (Concr.) Secreție eliminată prin porii pielii; sudoare, nădușeală. ♦ (Concr.) Vapori de apă eliminați de către plante. – Din fr. transpiration. Vezi definitia »

ADÍȚIE, adiții, s. f. (Chim.) Adăugare. ♦ (Mat.) Adunare. [Var.: adițiúne s. f.] – Fr. addition (lat. lit. additio, -onis). Vezi definitia »

inimă roșie expr. (cart.) cupă. Vezi definitia »

slujitoríe, slujitoríi, s.f. (înv.) 1. stare, condiție de soldat; serviciu de soldat. 2. stare, condiție de călăraș, sau de dorobanț. Vezi definitia »