CIURUITÓR¹, ciuruitoare, s. n. Aparat care servește la curățirea cerealelor de impurități, prin trecerea printr-un ciur. – Din ciurui¹ + suf. -(i)tor. Vezi definitia »

ÎMPIEDICĂTÓR, -OÁRE, împiedicători, -oare, adj. Care împiedică; fig. care încurcă. [Var.: (reg.) împiedecătór, -oáre adj.] – Împiedica + suf. -ător. Vezi definitia »

DEFULATÓR, -OÁRE adj. referitor la defulare. (< defula + -tor) Vezi definitia »

AEROTRANSPORTÓR s. n. autovehicul pentru transportul de pasageri și de mărfuri. (< aero- + transportor) Vezi definitia »

MONITÓR¹ s. n. navă fluvială de tonaj mic, cuirasată, cu artilerie grea, destinată luptei împotriva obiectivelor de pe mal. (< fr. monitor) Vezi definitia »