FLORÍN, florini, s. m. 1. Denumire a unor monede de aur și de argint care au circulat și în țările românești până în sec. XIX; fiorin. 2. Unitate bănească în Olanda; gulden. – Din germ. Florin, fr. florin. Vezi definitia »

SABÍN, -Ă, sabini, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care făcea parte din populația latină ce locuia în centrul Italiei antice sau era originară de acolo. 2. Adj. Care aparține, care este caracteristic sabinilor (1) privitor la sabini. – Din lat. Sabini, fr. Sabins. Vezi definitia »

MESCHÍN, -Ă, meschini, -e, adj. 1. Preocupat de interese mărunte. ♦ Lipsit de generozitate, de noblețe sufletească, mic la suflet, egoist, josnic, murdar. ♦ Care arată sau trădează lipsă de generozitate, de noblețe sufletească, micime sufletească. Interese meschine. 2. (Mai ales despre abstracte), Lipsit de importanță; neînsemnat, mărunt, banal. 3. (Despre construcții, părți de construcții etc.) Sărăcăcios. ♦ Lipsit de măreție; mic. – Din fr. mesquin. Vezi definitia »

MERLÍN s. n. 1. coardă subțire alcătuită din trei fire de in sau de cânepă răsucite împreună, servind la matisarea parâmelor. 2. ciocan pentru asomarea animalelor la abator. (< fr. merlin) Vezi definitia »

MANDARÍN², mandarini, Arbust fructifer cu flori albe, cultivat în regiunile mediteraneene pentru fructele sale comestibile (Citrus nobilis). – Din mandarină (derivat regresiv). Vezi definitia »