Definita cuvantului organic
ORGÁNIC, -Ă adj. 1. Care ține de structura, de esența, de funcțiile unui organ sau ale unui organism. ♦ Unitar, inseparabil. ♦ (Fig.) Care se referă la constituția, la structura unei lucrări, a unui tratat etc. 2. Care intră în compoziția chimică a organismului viețuitoarelor. ♦ Chimie organică = parte a chimiei care studiază compușii carbonului cu hidrogenul și derivații acestora. [Cf. fr. organique, lat. organicus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu organic
CIBERNÉTIC, -Ă I. adj. referitor la cibernetică; bazat pe principiile ciberneticii. II. s. f. știință care are ca obiect studiul matematic al legăturilor, comenzilor și controlului în sistemele tehnice și în organismele vii, pentru proiectarea și construirea mașinilor și a aparatelor automatice, electronice, capabile a efectua diferite operații. (< fr. cybernétique) Vezi definitia »
BALCÁNIC, -Ă, balcanici, -ce, adj. Din (sau privitor la) Munții Balcani sau din regiunea acestor munți. ◊ (Sport) Jocuri balcanice = balcaniadă. – Din fr. balkanique. Vezi definitia »
DODECASILÁBIC, -Ă adj. (Despre versuri) Care are douăsprezece silabe. [< fr. dodécasyllabique]. Vezi definitia »
TETRAÉDRIC, -Ă, tetraedrici, -ce, adj. Privitor la tetraedru, ca tetraedrul; în formă de tetraedru. – Din fr. tétraédrique. Vezi definitia »
DRACÓNIC, -Ă, draconici, -ce, adj. (Despre legi, dispoziții etc.) Care este foarte aspru, de o severitate excesivă. – Din germ. drakonisch. Vezi definitia »