CARFOLOGÍE s.f. Agitație a degetelor unui bolnav care pare că vrea să pipăie obiecte mici. [Gen. -iei. / < fr. carphologie, cf. gr. karphos – sticlă, legein – a culege]. Vezi definitia »

XANTINURÍE, xantinurii, s. f. (Fiziol.) Prezență de xantină în urină, cantitate de xantină prezentă în urină. – Din fr. xanthinurie. Vezi definitia »

EBENISTERÍE, s. f. 1. Meșteșugul ebenistului. 2. Atelierul ebenistului. – Din fr. ébénisterie. Vezi definitia »

CEACLÍE, ceaclii, s. f. (Reg.) Patină² (1). – Cf. ceaglă. Vezi definitia »

selimíe s.f. (înv.) stofă de mătase din care se făceau anterie. Vezi definitia »