Definita cuvantului căpitan
căpitán (căpitáni), s. m.1. Grad de ofițer superior locotenentului și inferior maiorului, în armata modernă. – 2. Căpetenie militară, în general. – 3. În vechea organizare militară, căpetenie de județ cu atribuții militare, administrative și polițienești. – Mr. căpitan. It. capitano, intrat în rom. din Evul Mediu, probabil pe filieră levantină (cf. REW 1634); cf. ngr. ϰαπιτάν, alb., bg. kapitan, tc. kaptan, sb. kapetan, mag. kapitány. Referirea lui Sanzewitsch 198 la rus. kapitan este inutilă. Der. căpitanat, s. n. (căpitanie, district militar); căpităneasă, s. f. (soție de căpitan); căpitănesc, adj. (de căpitan); căpitanie, s. f. (companie, detașament condus de un căpitan); căpitan-pașa (var. capudan-pașa), s. m. (amiral al flotei turcești), din tc. kaptan sau kapudan pașa (înv.).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu căpitan
ATENIÁN, -Ă, atenieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Locuitor al Atenei. 2. Adj. Care aparține atenienilor (1) sau Atenei, privitor la atenieni sau la Atena. [Pr.: -ni-an] – Din fr. athénien. Vezi definitia »
HULIGÁN s.m. Cel care comite acte de huliganism. [< rus. huligan, cf. Hooligan – personaj dintr-o comedie irlandeză, mare bătăuș]. Vezi definitia »
trupcán, -ă, adj. (înv.) trupesc, corporal. Vezi definitia »
HOBBESIÁN HOB-SI-/ adj., s. m. f. (adept) al hobbesianismului. (< engl. hobbesian) Vezi definitia »
CAMBRIÁN s.n. Prima perioadă (sistem) a erei paleozoice. // adj. Care aparține acestei perioade. [Pron. -bri-an. / < fr. cambrien, cf. Cambria – numele latinizat al comitatului Walles din Anglia]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z