Definita cuvantului caretă
carétă (caréte), s. f. – Trăsură, caleașcă. Rus. kareta, din it. carretta (DAR). – Der. caretaș, s. m. (vizitiu).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu caretă
MONOGENÉZĂ s. f. 1. reproducere pe cale asexuată; monogonie. 2. concepție potrivit căreia fenomenele biologice, sociale, lingvistice derivă dintr-un izvor comun. (< fr. monogenèse) Vezi definitia »
ALBANÍSTICĂ s. f. disciplină care studiază cultura și civilizația albaneză; albanologie. (< germ. Albanistik) Vezi definitia »
a avea o lampă arsă expr. a fi nebun Vezi definitia »
ciuciulínă, ciuciulíne, s.f. (reg.) fată tunsă scurt, cu părul retezat. Vezi definitia »
múză (múze), s. f. – Zeiță a poeziei. Fr. muse. – Der. muzeu, s. n., din fr. musée. Vezi definitia »