VIÓL, violuri, s. n. Faptă (pedepsită de lege) comisă de bărbatul care constrânge prin forță fizică o femeie să aibă cu el relații sexuale; violare. [Pr.: -vi-ol] – Din fr. viol. Vezi definitia »

ISPÓL, ispoale, s. n. Căuș de lemn sau de tablă, folosit pentru scoaterea apei din barcă, din luntre etc. – Din bg. izpol. Vezi definitia »

AMIDÓL s.n. Substanță folosită ca reductor în fotografie. [< fr. amidol] Vezi definitia »

BEMÓL, bemoli, s. m. Semn grafic muzical (asemănător cu literatura „b”), care arată că nota sau șirul de note de după el coboară cu un semiton. – Din fr. bémol, it. bemolle. Vezi definitia »

SIMBÓL s. n. 1. semn, obiect, imagine care reprezintă, în mod convențional sau prin analogie, o ființă, o idee, un sentiment. 2. semn convențional, în știință și tehnică, pentru notarea anumitor noțiuni, operații, relații matematice etc. ◊ denumire abreviată a elementelor chimice. ♦ ~ ul credinței = crez. 3. procedeu stilistic prin care se exprimă o idee abstractă cu ajutorul unui obiect, pe baza unei analogii. (< fr. symbole, lat. symbolum, gr. symbolon, germ. Symbol) Vezi definitia »